Reguli de comportament in caz de CANICULA

{flike}{ttweet}{plusone}

Ne vom confrunta şi cu caniculă ?

În mod sigur, da. Canicula şi fenomenele asociate ei, aridizarea şi deşertificarea, reprezintă o altă mare problemă. Încălzirea atmosferei şi reducerea cantităţilor de precipitaţii conduc la apariţia secetei. Seceta prelungită duce la aridizare şi deşertificare. Principalele efecte ale secetelor constau în distrugerea recoltelor, diminuarea numărului de animale, pierderea resurselor de apă. Populaţia cea mai săracă este şi cea mai vulnerabilă, pentru că este nevoită să trăiască în condiţiile oferite de un mediu natural ostil.

Ce fel de pagube produce canicula ?

În anul 2000, marea secetă din România a determinat scăderea producţiei de cereale, cu toate că suprafaţa cultivată a crescut. Recolta de porumb a înregistrat o scădere cu 25%. Fermele de păsări au avut, de asemenea, de suferit datorită valului de căldură. Diminuarea producţiei de grâu are un impact direct asupra rezervelor de hrană, pentru că grâul constituie alimentul de bază pentru doi din trei oameni. Diminuarea capacităţii de a produce hrană determină efecte negative asupra sănătăţii umane. În plus, vremea caniculară creşte riscul de deces mai ales la persoanele de peste 65 de ani. Canicula poate cauza şi dezastre naturale: poate produce incendii sau poate întreţine incendiile de pădure provocate din neglijenţa omului.

Este canicula mai periculoasă la oraş ?

Da. Pe timpul verii, un oraş îşi poate ucide locuitorii. Canicula generează pe străzi  gaze de eşapament, un gaz extrem de periculos: ozonul troposferic, derivat din oxigen. Ozonul „bun” este cel din stratosferă, care protejează viaţa, filtrând radiaţiile ultraviolete dăunătoare. Ozonul „rău” se formează în apropierea solului, în oraşe. Construcţiile înalte din centrul oraşului opresc circulaţia naturală a aerului, iar pe străzile înguste se acumulează şi alte gaze toxice, provenite în special din trafic. Din aceste motive, locuitorii trebuie să evite cât mai mult posibil centrul şi străzile aglomerate, mai ales la amiază, în zilele de vară. Expunerea la valori mari ale concentraţiilor de monoxid de carbon duce la dureri de cap, greţuri şi chiar la moarte.

Ce spune legea privind canicula la serviciu ?

Protecţia persoanelor angajate pe vreme caniculară a fost reglementată din anul 2000, prin O.U.G. nr.99, iar amenzile pe care le riscă angajatorii pentru nerespectarea legii sunt de 15 – 25 milioane de lei. Astfel, dacă în două zile consecutive se înregistrează temperaturi ale aerului care depăşesc 37ºC sau care, corelate cu umiditatea, pot fi echivalate la 37ºC, angajatorii sunt obligaţi să ia următoarele măsuri:

Pentru ameliorarea condiţiilor de muncă:

  • reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice;
  • asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă;
  • alternarea efortului dinamic cu cel static;
  • alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus.

Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor:

  • asigurarea apei minerale, câte 2 – 4 litri/persoană/schimb;
  • asigurarea echipamentului individual de protecţie;
  • asigurarea de duşuri;
  • asigurarea transportului la o unitate sanitară a celor afectaţi.

Angajatorii care nu pot asigura aceste condiţii sunt obligaţi să ia, în acord cu sindicatele, una din următoarele măsuri:

  • reducerea duratei zilei de lucru;
  • eşalonarea zilei de lucru până la ora 11.00 şi după ora 17.00;
  • întreruperea colectivă a lucrului.

Angajatorii au două variante pentru a recupera timpul nelucrat şi a stabili modalităţile de plată:

  • prin recuperarea în următoarele 6 luni a timpului de muncă nelucrat, cu menţinerea drepturilor salariale avute anterior;
  • fără recuperarea timpului de muncă nelucrat, cu acordarea drepturilor salariale proporţional cu timpul efectiv lucrat.

Dacă şeful îţi ignoră aceste drepturi, adu-i aminte de ele, sau sună la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

 

Care sunt bolile specifice caniculei ?

Boala diareică acută (BDA)– se manifestă prin apariţia unor fenomene ca febra, crampele abdominale, greaţa, vărsăturile alimentare urmate de emiterea scaunelor apoase. Profilaxia bolii diareice acute este la îndemâna oricui: spălatul mâinilor cu apă şi săpun înaintea meselor şi ori de câte ori este nevoie, precum şi prepararea şi menţinerea alimentelor în condiţii igienice.

Hepatita acută virală A (boala mâinilor murdare) – are o perioadă de incubaţie mult mai lungă, de până la 60 de zile. Perioada de vară reprezintă momentul propice infectării cu virusul hepatitei A, cu atât mai mult cu cât aceasta este o boală a copilăriei, cei mici fiind mai puţin supravegheaţi şi mai tentaţi de consumul fructelor nespălate.

Răcelile de vară– au o incidenţă deloc de neglijat şi sunt favorizate de variaţiile de temperatură şi umezeală. Alimentaţia fără vitamine şi consumul exagerat de alcool conduc la scăderea rezistenţei organismului, cu apariţia iniţial a unei viroze respiratorii ce se poate complica cu pneumonie sau afecţiuni respiratorii grave.

Dizenteria– ca şi hepatita, este o boală a mâinilor murdare, datorându-se condiţiilor de trai în care nu se respectă regulile de igienă. Apare atât în mediul rural, cât şi în cel urban, afectează toate grupele de vârstă putând reveni la aceeaşi persoană de mai multe ori în decursul vieţii. Simptome: dureri abdominale însoţite de febră, scaune frecvente, modificate şi în cantitate mică, sub forma de mucus, puroi şi sânge. Tratamentul constă în sterilizarea tractului intestinal, adică îndepărtarea microbilor prezenţi în intestine. Medicii recomandă respectarea regulilor de igienă, testarea apei din fântâni şi prezentarea la medic la apariţia oricăror semne de boală diareică.

Indigestiile stomacale– au, de multe ori, ca principală cauză consumul de legume insuficient coapte, cel de produse lactate păstrate la temperatura camerei sau de carne de pasăre preparate insuficient. E bine să ai la tine un medicament antidiareic, să bei suficientă apă plată şi ceaiuri pentru a evita deshidratarea. Factori potenţiali de risc sunt şi apa de robinet sau cuburile de gheaţă. Câteva zile de regim sunt obligatorii.

Arsurile solare– apar la 4 – 5 ore după expunere, însă pielea începe să se bronzeze cu adevărat abia după 2 – 3 zile, bronzul fiind şi el o modalitate de apărare a pielii. Sunt binevenite duşurile dese şi nu foarte reci. Se recomandă relaxarea într-o cameră răcoroasă şi întunecoasă. În cazurile mai grave este indicat să te adresezi medicului. Insolaţia apare atunci când te expui pentru o perioadă îndelungată la călduri puternice. Apare astfel riscul unei deshidratări severe, agravarea unei maladii cronice sau un atac de căldură. Simptome: crampe musculare la nivelul braţelor, picioarelor sau stomacului; oboseală, stare de rău, insomnii neobişnuite. Tratamentul insolaţiei constă în ridicarea capului, înfăşurarea capului cu şerveţele umede şi reci, consumul de lichide şi retragerea într-o cameră răcoroasă. Persoanele cu părul închis la culoare au un risc mai mare de a face insolaţie. Dacă te resimţi în urma expunerii la soare încetează activitatea fizică şi odihneşte-te într-un  loc rece bând multă apă sau sucuri de fructe.

Ochelari împotriva radiaţiilor solare– aleasă la întâmplare, fără un consult medical în prealabil, o pereche de ochelari de soare poate duce în timp la afecţiuni grave ale globului ocular şi chiar la miopie. Drumul ce este parcurs de o persoană care are nevoie de ochelari de vedere nu este de cele mai multe ori corect, întrucât nu puţini sunt cei care cumpără ochelari de la comercianţii ambulanţi. Afecţiuni grave precum arsuri ale globului ocular, pot fi provocate şi de ochelarii de soare de o calitate proastă care în loc de lentile speciale cu protecţie împotriva razelor solare sunt prevăzuţi cu un simplu geam colorat. În aceste condiţii, din cauza purtării ochelarilor de soare pot apărea dureri de cap, ameţeli, înroşirea ochilor şi chiar lăcrimare. Ochelarii închişi la culoare nu sunt recomandaţi pentru că pot da dependenţă

 

Cum afectează canicula alimentele ?

Din cauza temperaturilor ridicate, produsele alimentare se alterează mult mai rapid. Aşadar, procură alimente din locuri autorizate, care dispun de condiţii tehnice şi sanitare pentru comercializare, în scopul evitării maladiilor în cauză. Pe lângă aceasta, toate fructele şi legumele ar trebui spălate în două ape înainte de a fi consumate. Din categoria produselor cu grad sporit de alterare fac parte carnea şi produsele din carne, laptele şi produsele lactate, peştele şi produsele marine, torturile, prăjiturile. Cele mai periculoase rămân ciupercile. Medicii interzic consumul ciupercilor culese în parcuri, în preajma gropilor de gunoi, de pe marginea şoselelor şi căilor ferate, deoarece acestea au acumulat substanţe toxice. Înainte de preparare, ciupercile trebuie fierte în două – trei ape, timp de cel puţin 15 minute. Un alt produs periculos este îngheţata, când are aspect neomogen, granulat, este neuniform colorată sau parţial dezgheţată.

{fcomment}

Această intrare a fost publicată în Blog . Pune legătura în semnele de carte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *